De 1 iunie povestim despre copilarie ...despre vremurile cand asteptam cu nerabdare sa vina vacanta sa plec la bunici. Si acum merg cu aceeasi placere, insa pentru 2-3 zile, as sta mai mult ...insa o data cu varsta au aparut si responsabilitatile.
Am lasat in urma agitatia si praful orasului si m-am intors la vremea vacantelor de vara, de la tara. Satul a ramas acelasi, aproape neschimbat .
De cum am intrat pe ulita, da' e o ulita, aici n-avem strada, totul parea nins ...salcamii erau in floare ... si o liniste desavarsita ...


Casa si curtea sunt aceleasi, poate doar timpul si-a pus mai lasat o urma pe ici pe colo.
 
 

....flori, pomi, verdeata peste tot.


....un graur da tarcoale cuibului si-o pupaza rasuna in departare ...


...un drum pana la raul Buzau, pe care nu l-am mai vazut de 10 ani, ...lipseau acum copii, galagia ...


 Singurii care lipsesc sunt unii oamenii, de neintors, printre care si bunicul.
Bunica-i ca o albinuta: acum in casa, acum cu puii, acum in gradina, chiar ma uimeste cata energie.

Cand esti copil totul are un farmec aparte, lumea-i a ta si nimic nu mai conteaza.


0 Comentarii